Sura Al-Baqara - după Ibn Kathir - VERSET 180, 181 şi 182

[yvette]

VERSETELE 180, 181 şi 182

180. Vi s-a prescris vouă - când vine la unul dintre voi moartea şi lasă în urma lui avere - testamentul în favoarea părinţilor săi şi a rudelor celor mai apropiate, după obiceiul drept, ca o datorie pentru cei care sunt cu frică.

181. Insă acela care-l schimbă după ce l-a auzit [să ştie că] păcatul este numai al acelora care îl schimbă. Allah este Cel care Aude Totul, Atoateştiutor.

182. Iar cine [dintre martori] se teme că un testator s-a îndepărtat delege sau a săvârşit un păcat şi face împăcare între ei, acela nu va fi împovărat, căci Allah este Iertător, Indurător.

1. Abrogarea ulterioară a obligaţiei de a include părinţii şi rudele în testament

Acest verset conţine porunca de a include pe părinţi şi pe rude în testament.

Inainte ca versetul cu privire la drepturile de moştenire să fie revelat, aceasta era o normă obligatorie, după cele mai corecte opinii ale învăţaţilor.

După ce a fost revelat versetul cu privire la drepturile de moştenire, acest verset a fost abrogat.

Aşadar, părţile cuvenite ca moştenire pentru erezi* au fost stabilite prin porunca lui Allah (swt).

Prin urmare, cei care au vocaţia de moștenitor vor primi părţile cuvenite fără să fie necesară menţionarea lor într-un testament şi fără să poată fi excluşi de la această calitate.

Ca argument d.emonstrativ vom reda aici un hadith colecţionat în «Sunan», şi nu numai, în care Aamruu bin Khaarija (عَمْرِو بْن خَارِجَة) a relatat:

„L-am auzit pe Rasuul_Allah (saas) spunând în timpul unui discurs al său: «Allah (swt) a stabilit pentru fiecare erede partea de moştenire care i se cuvine.»”

Imam Ahmad a consemnat că Muhammad bin Siiriin a spus: „Ibn Abas a recitat sura Al-Baqara şi după ce a terminat de spus versetul « Vi s-a prescris vouă - când vine la unul dintre voi moartea şi lasă în urma lui avere - testamentul în favoarea părinţilor săi şi a rudelor celor mai apropiate, ....» a precizat: «acest verset a fost abrogat».”

Această relatare a fost colecţionată de Sa’iid bin Mansuur şi de Al-Hakiim în «Mustadrak». Al-Hakiim a spus:
„ - Aceasta este o relatare clasificată ca fiind «sahiih - autentică», după criteriile de clasificare ale lui Al-Bukhaarii şi Muslim.”

Ibn Abuu Haatim a relatat că:
„ - Ibn Abas a explicat că afirmaţia lui Allah (swt) «.... - testamentul în favoarea părinţilor săi şi a rudelor celor mai apropiate,....»(2:180) a fost abrogată prin versetul « Bărbaţilor le revine o parte din ceea ce au lăsat în urmă părinţii şi rudele; asemenea le revine şi femeilor o parte din ceea ce au lăsat în urmă părinţii şi rudele, de va fi puţin ori mult; o parte anumită [li se cuvine].(4:7)».”

Ibn Abuu Haatim a adăugat:
„ - Această relatare a fost reţinută şi de Ibn Omar, Abuu Muusa, Sa’iid bin Al-Musayib, Al-Hasan, Aataa’, Mujaahid, Muhammad bin Siiriin, Ikrima, Zayd bin Aslam, iar Ar-Rabiy’ bin Anas , Qataada, As-Suddii, Muqaatil bin Hayaan, Taauuus, An-Nakha’ii, Ad-Dahhaak şi Az-Zuhrii spun şi ei că versetul acesta (2:180) a fost abrogat de versetul cu privire la moştenitori (4:7).”

Testarea către rudele care nu au calitatea de moştenitori

Este recomandabil ca rudele defunctului care deţin calitatea de moştenitori şi cărora nu li s-a stabilit o cotă anume din moştenire să fie testaţi cu până la o treime din avere, şi aceasta datorită sensului general dat de verset cu privire la testarea averii.

S-a consemnat în «Cele două Sahiih-uri» că Ibn Omar (ra) a relatat că Rasuul_Allah (saas) a spus:

- „ مَا حَقُّ امْرِىءٍ مُسْلِمٍ لَهُ شَيْءٌ يُوصِي فِيه يَبِيتُ لَيْلَتَيْنِ إلَّا وَوَصِيَّتُهُ مَكْتُوبَةٌ عِنْدَه.
- Nu este permis niciunui musulman care are ceva de testat să stea două nopţi fără să-şi întocmească un testament scris care să fie pregătit pentru orice eventualitate.”

Ibn Omar (ra) a explicat:
„ - De când am auzit această afirmaţie de la Rasuul_Allah (saas) n-am lăsat să treacă nici măcar o noapte fără să îmi refac testamentul ca să-l am pregătit pentru orice eventualitate.”

Sunt mai multe versete şi Ahaadith care stipulează generozitatea faţă de rude.

[yvette]

3. Testamentul trebuie să fie întocmit prin respectarea drepturilor de moştenire

Testamentul trebuie să fie întocmit cu corectitudine în ceea ce priveşte cotele-parte destinate moştenitorilor, fără să se comită nicio nedreptate faţă de vreunul dintre aceştia şi nici nu trebuie să fie făcut cu ostentaţie şi nici cu zgârcenie.

In «Cele două Sahiih-uri» s-a consemnat că:

„ Sa’iid Abuu Uaqqaas a zis:
- O, Trimis a lui Allah, am ceva avere şi numai o singură fiică îmi este moştenitoare. Ar trebui oare să împart toată averea mea şi altora?
- Nu! - a zis Rasuul_Allah (saas).
- Atunci să dau jumătate. - a continuat Sa’iyd.
- Nu! – a replicat Rasuul_Allah (saas).
- Să testez atunci o treime şi pentru alţii. - a concluzionat Sa’iyd.
- Da, o treime, dar chiar şi o treime este prea mult. Este mai bine să îţi laşi moştenitorii în prosperitate decât să îi laşi săraci şi ei să ajungă cerşetori pe la alţii. – i-a explicat Profetul (saas)”

Al-Bukhaarii a menţionat în «Sahiih-ul» său că Ibn Abas (ra) a zis:
„ - Recomand ca testatorii să reducă cota de moştenire de la o treime din avere la un sfert din ea, atunci când îşi întocmesc testamentul, căci Rasuul_Allah (saas) a zis: «...chiar şi o treime e prea mult... - الثُّلُثُ وَالثُّلُثُ كَثِير ».”

Declaraţia lui Allah (swt): « Insă acela care-l schimbă după ce l-a auzit [să ştie că] păcatul este numai al acelora care îl schimbă. Allah este Cel care Aude Totul, Atoateştiutor.» înseamnă că acela care modifică un testament prin adăugire sau prin ştergere sau prin a-l ascunde ori a ascunde o parte din el, este dintre cei păcătoşi.

Ibn Abas ra, dar nu numai el, a zis:
„ - Răsplata cuvenită celui decedat va fi bine păstrată pentru el la Allah (swt), în vreme ce aceia care îi vor schimba testamentul vor spori în păcate.”

«... Allah este Cel care Aude Totul, Atoateştiutor.» - înseamnă că Allah (swt) ştie pe deplin ceea ce defunctul a testat şi ce modificări au făcut cei interesaţi în testament.

Referitor la afirmaţia lui Allah (swt) « Iar cine [dintre martori] se teme că un testator s-a îndepărtat delege sau a săvârşit un păcat şi face împăcare între ei, acela nu va fi împovărat, căci Allah este Iertător, Indurător.», Ibn Abas, Abuu Al-Aaliya, Mujaahid, Ad-Dahhaak, Ar-Rabiy’ bin Anas şi As-Suddiiy au spus că «... s-a îndepărtat de lege sau a săvârşit un păcat ..» înseamnă „a făcut o greşeală”.

Aceste greşeli se referă la situaţiile în care un moştenitor dobândeşte o cotă-parte din avere mai mare decât i se cuvine în raport cu ceilalți care au acelaşi drept, precum ar fi cumpărarea unor bunuri care fac parte din masa succesorală testată de defunct ori testatorul include un copil al fiicei / fiului în testament ceea ce sporeşte partea ce i se cuvine acesteia / acestuia.

Aceste greşeli se pot produce din bunătate şi generozitate fără realiza consecinţele unei astfel de prevederi testamentare şi fără a fi conştient că se comite un păcat.

In aceste situaţii, executorului testamentar i se permite corectarea greşelii şi înlocuirea bunului testat cu altul ori găsirea unei soluţii reparatorii, astfel încât să se respecte şi dreptul islamic în materie de moştenire, dar şi voinţa testatorului.

Aceste modificări nu se consideră a fi ilegale şi nici falsificatoare a voinţei defunctului, motiv pentru care Allah (swt) a făcut această precizare, astfel încât aceste corectări să nu fie încadrate în prevederile versetului anterior. Allah (swt) ştie cel mai bine.

4. Beneficiile unui testament drept şi corect alcătuit

Abdurazaq a relatat că:

„ Abuu Hurayra (ra) a spus că l-a auzit pe Rasuul_Allah (saas) zicând:
- Un om poate să împlinească vreme de 70 de ani numai faptele celor drept-credincioşi, însă, atunci când îşi scrie testamentul, el comite nedreptate şi, astfel, strădania lui de o viaţă se termină în cel mai rău fel şi ajunge să intre în Foc; pe când un altul poate să împlinească vreme de 70 de ani numai faptele celor răi, însă, atunci când îşi scrie testamentul, el judecă cu dreptate şi, astfel, viaţa lui se termină în cel mai bun fel şi ajunge să intre în Rai.
Apoi, Abuu Hurayra (ra) a adăugat:
- Şi veţi pricepe, dacă aveţi bunăvoinţă, versetul «... Acestea sunt poruncile lui Allah şi nu le încălcaţi! ...»(2:229).”

Nota bene:
* Erede / erezi = persoană / persoane cu vocaţie succesorală legală universală. Sunt acele persoane care, în relaţie cu decedatul, deţin un anume drept de a-l moşteni pe acesta, fie că sunt descendenţi, ascendenţi, colaterali sau persoane care nu au vreun anume grad de rudenie cu defunctul. Ascendenţii sunt părinţii, bunicii, străbunicii, fraţii părinţilor, etc., descendenţii sunt copiii, nepoţii copiilor, etc., colaterali sunt: fraţii şi / sau surorile, copii fraţilor / surorilor, etc., iar alte persoane care pot avea un drept de moştenire sunt soţia, copii soţiei / soţului proveniţi din altă căsătorie, orfani, etc.