فُسُوقٌ - fusuuq

[yvette]

«فُسُوقٌ - fusuuq» face parte din familia de cuvinte compusă din rădăcina «ف,س,ق» şi în sens de bază înseamnă «nesupunere, răzvrătire, imoralitate».

A se vedea şi tafsirul versetelor 26 şi 27 ale Surei Al-Baqarah, în care ipocriţii sunt etichetaţi prin cuvântul "fasiqiin".
Tot acolo veţi găsi şi explicaţiile lui Ibn Kathir cu privire alte cuvinte care sunt compuse cu ajutorul rădăcinii «ف,س,ق», precum ar fi: فِسْق – fisq» «فُوَيسِقَة - fuuaysiqa », «fauuaasiq - فَوَاسِق».

In sens extins înseamnă, după gravitatea faptei, «nesupunere faţă de Allāh (subhaanah-ua-ta’la), răzvrătire împotriva poruncilor lui Allāh (subhaanah-ua-ta’la), nelegiuire, ticăloşie, stricăciune, răutate, imoralitate, obscenitate, indecenţă, impoliteţe».