sau
3. Sura Familia Imraan
(surat_Al_ Imraan)
200 versete
a 8-a revelaţie, n Medina

I. PERIOADA REVELĂRII


Sura Al_Imraan este o sură medinită, alcătuită din 200 versete, care a fost revelată după anul 3 A.H. Este o sură revelată n perioada medinită deoarece abordează subiecte referitoare la: ritualuri de adorare (Rugăciune, Pelerinaj, Abluţiune), se pomeneşte despre - şariya , reguli de ordin general, moşteniri şi are n conţinutul său referiri clare la creştini, iudei şi ipocriți, iar verstele sunt analitice, şi nu succinte precum cele din surele de revelaţie meccană.


II. CONTEXTUL SOCIAL, POLITIC ŞI ISTORIC


Musulmanii s-au confruntat cu multe ncercări şi neajunsuri pe parcursul njghebării comunităţii lor şi nu s-au abătut şi nici nu s-au descurajat pentru că ei fuseseră preveniţi despre acestea prin ceea ce li s-a revelat n sura ĀlBaqara. Pentru srguinţa lor, musulmanii au fost răsplătiţi cu victoria n Bătălia de la Badr, nsă această izbndă le-a atras ura şi mai aprigă a duşmanilor lor din ntreaga Arabie care se opuneau cu toate forţele Mişcării Islamice.
Unele clanuri evreieşti, duşmane musulmanilor, care locuiau prin mprejurimile oraşului-stat Medina, au rupt tratatele de alianţă ce le făcuseră anterior cu Profetul  şi, n timpul Bătăliei de la Badr, ei s-au aliat idolatrilor.
După victoria musulmanilor n Bătălia de la Badr, aceste triburi evreiești instigau la război pe oricare clan arab duşman sau neprieten musulmanilor şi pe tribul Qurayş la răzbunare.
Aflnd despre aceste uneltiri ale iudeilor care nu rupeau alianţele cu musulmanii spre a-i nşela, Profetul (salla-llahu alayhi ua selem) a atacat pe Baniy Qaynuqaā cei mai vicleni şi mai prefăcuţi dintre duşmanii musulmanilor - spre a evita o asediere a Medinei plănuită de acest neam de iudei cu sprijinul ipocriţilor din interior şi aliaţi cu clanurile arabilor idolatrii din exteriorul Medinei. Nu mic a fost n acele vremuri numărul ipocriților, iar planurile lor de a semăna haos şi deznădejde printre musulmani aproape că şi atinseseră scopurile, căci musulmanii s-au retrăseseră nfrnţi de pe cmpul de bătălie de la Uɧud. Victoria idolatrilor s-a datorat unui geniu militar: Khaālid Ǐbn ĀlŪaliyd, iar musulmanii au pierdut pentru că, lăsndu-se influenţaţi de zvonurile lansate de ipocriţi, ei au abandonat poziţiile strategice pe care Profetul (salla-llahu alayhi ua selem) le-a poruncit să le ocupe şi n-au mai respectat ordinele de luptă primite. Dar, Allāh (subhanahu ua taala) este Cel Preaputernic şi nu a lăsat să se ntmple acesta fără un scop, căci după această victorie a idolatrilor, cel mai bun dintre ei, Khaālid Ǐbn ĀlŪaliyd s-a convertit de bună voie la Islam, căci Allāh (subhanahu ua taala) i-a deschis ochii şi inima şi a fost călăuzit, fiind că el şi-a dat seama că Muɧammad(salla-llahu alayhi ua selem) nu este doar un conducător al musulmanilor, ci un Profet şi de aceea trebuie să-l urmeze.


III. TEMA SUREI


Dreapta călăuzire şi conştiinciozitatea n a mplini poruncile lui Allāh (subhanahu ua taala).



IV. MOTIVUL REVELĂRII SUREI


Această sură se adresează att Oamenilor Cărţii iudei şi creştini ct şi musulmanilor adepţi ai Profetului Muɧammad(salla-llahu alayhi ua selem).
Sfera adresanților mesajului surei s-a extins şi asupra iudeilor şi creştinilor, fiind o continuare a chemării ce li s-a făcut prin sura ĀlBaqara de a adera la Adevăr şi de a se ntoarce la Calea cea dreaptă revelată prin Qurn, Profetului Muɧammad(salla-llahu alayhi ua selem) şi de la care ei s-au abătut fiind admonestaţi şi avertizaţi despre greşelile sau nelegiuirile lor, mai ales că toate acestea sunt n concordanţă cu Cărţile Sfinte ce le-au fost revelate.
In sura ĀlBaqara iudeii sunt admonestaţi şi avertizaţi despre consecinţele ce le vor avea de suporta n Ziua Judecăţii dacă nu se rentorc la Adevăr şi nu aderă la Islam, iar n sura Al_Imraan este rndul creştinilor de a fi avertizaţi asupra greşitei lor doctrine n ceea ce priveşte Divinitatea, atributele profetului Isus (alayhi ua selem) şi a altor profeţi ce au fost creaţi altfel dect marea majoritate a oamenilor şi sunt chemaţi şi ei să adere la Islam.
În ceea ce priveşte mesajul ce a fost revelat prin sura Al_Imraan avndu-i ca destinatari pe musulmani, acesta are ca scop continuarea mesajului ce le-a fost transmis prin sura ĀlBaqara şi anume: de a continua implementarea Islamului n viaţa socială şi religioasă astfel nct musulmanii să devină un model de urmat; de a nu cădea n greşelile pe care le-au comis neamurile de dinaintea lor şi de a nu se lăsa nşelaţi şi amăgiţi de ipocriţi şi de Oamenii Cărţii care nu au alt scop dect de a-i abate din drumul lor.

V. INFORMAŢII ŞI EXPLICAŢII SUPLIMENTARE
A. Numele surei
Numele surei este dat de versetul 33 n care Allāh (subhanahu ua taala) a revelat: Allah i-a ales pe Adam, pe Noe, familia lui Avraam şi familia lui Imraan peste toate lumile [din vremea lor], şi este un nume dat spre a sublinia ideea că n ea sunt revelate adevăruri cu privire la Isus(alayhi ua selem) şi la doctrina creştinilor legată de anumite miracole şi semne ale lui Allāh (subhanahu ua taala) şi cărora sura aceasta li se adresează n mod special.
Numele surei nu este ales spre a sublinia o biografie a familiei Imraan, ci este un punct de referinţă n cea ce i priveşte pe destinatarii pentru care a fost revelată această sură, fie ei creştini, iudei ori musulmani.

B. Stilul literar
Stilul literar al acestei sure este cel al discursului şi este alcătuită din patru astfel de discursuri care sunt structurate astfel:
- Primul discurs conţinut de versetele 1 32, revelat după Bătălia de la Badr, se evidenţiază adevăruri fundamentale despre Allāh (subhanahu ua taala) şi despre Viaţa de după moarte.
- Al doilea discurs redat de versetele 33-63 şi a fost revelat n anul 9 A.H. cu ocazia unei vizite făcute de către o delegaţie a creştinilor din Najran şi este o invitaţie pentru aceştia de a adera la Islam. In acest discurs se relevă adevărul despre Isus (alayhi ua selem) şi despre Maria(radiy Allahu anha), mama sa şi se resping toate ponegririle ce li se aduc acestora de către iudei.
- Al treilea discurs redat de versetele 64 - 120 şi care a fost revelat imediat după primul şi este adresat iudeilor cărora li se atrage atenţia asupra felului păcătos de a fi şi de a se rentoarce cu căinţă pe Calea cea dreaptă, fiind şi un mod de a-i avertiza pe musulmani n legătură cu acest fel de comportament.
- Al patrulea discurs redat de versetele 121-200 şi care a fost revelat după Bătălia de la Uɧud. In versetele 121-175 sunt evocate nvăţămintele care se desprind din lecţia numită Bătălia de la Uɧud, despre ceea ce nseamnă ipocrizie, lăcomie şi slăbiciune de caracter.
Deşi aceste discursuri au fost revelate n perioade de timp diferite şi cu ocazii diferite, ele sunt interconectate n ceea ce priveşte tema şi scopul revelării lor, astfel nct ele alcătuiesc un tot unitar.

C. Legătura cu surele anterioare
Finalul surei ĀlFaātiɧa este o rugăminte de a se primi Dreapta călăuzire, iar nceputul surei ĀlBaqara este răspunsul că Allāh (subhanahu ua taala) a primit cererea musulmanilor şi le-a revelat Qurnul n care este Călăuzirea, n vreme ce n cuprinsul ei se statuează legile care trebuie să guverneze societatea musulmană, pe cnd sfrşitul surei este o rugăciune a musulmanilor spre a primi ajutor mpotriva celor necredincioşi. Prin sura Al-Imraan se răspunde acestei cereri şi se dau lămuriri cu privire la falsele doctrine, credinţe şi comportamente ale necredincioşilor.