STRESS-ul

[nawal]

se stie ca tuturor ni se intampla sa fim deseori stresati... uitati aici niste notite despre STRESS pe care le-am gasit in revista SANA... inshaALLAH sa va fie de folos ....

Stresul, inamicul invizibil

Viata nu-i deloc usoara, stim prea bine. De foarte multe ori suntem in situatia de a face fata unor incercari neprevazute, care ne pun la incercare sanatatea fizica si ----la. Stresul nu ne "slabeste" nici o clipa.

Consultant Serban Damian, medic generalist
Simptome fizice si psihice ale stresului

Simptome fizice
Tensiune musculara
Gura uscata
Greata
Palpitatii
Ameteala
Palme transpirate
Diaree
Simptome psihice
Anxietate, iritabilitate
Depresie, plans
Sentiment de insecuritate
Sentimente de vina
Dificultatea de a lua decizii
Incapacitate de concentrare, lapsus
Senzatie de tensiune psihica

Pastrarea sanatatii necesita o buna capacitate de a face fata stresului. Un agent stresor nu este intotdeauna un eveniment negativ. O nunta si un deces pot fi in aceeasi masura stresante pentru organism. Expunerea la evenimente stresante intense sau extreme, dar si deprivarea de stimuli pot provoca dezechilibre in organism si, astfel, probleme majore.
Prea multa caldura, frig, activitate, hrana sau cerinte de ordin social sau, din contra, lipsa hranei, atingerii, absenta interactiunilor sociale sau somnului pot fi nocive pentru sanatatea individului.

Perceptia noastra asupra stresului este importanta; orice factor pe care il putem considera o amenintare, reala sau imaginara, va creste nivelul de anxietate.
Felul in care reactionam este influentat de o serie de factori, dintre care unii pot fi controlati, in timp ce altii nu. Sanatatea fizica si mentala, predispozitia genetica, experientele din trecut, regimul alimentar, sustinerea sociala determina care stimuli externi vor fi interpretati de catre organism drept agenti stresori intr-un anume moment al vietii noastre.

O persoana sanatoasa, echilibrata, provenind dintr-o familie armonioasa si fara probleme de sanatate, care traieste o viata linistita, se hraneste rational si are relatii normale cu cei din jur va raspunde mult mai bine la stres si are mult mai putine sanse sa dezvolte o afectiune legata de stres decat un om la care cel putin unul din factorii amintiti este deviat de la normal. Atunci cand ne gandim la stres, ne vin in minte termeni ca "tensiune, povara, solicitare, efort, presiune, incordare, forta, constrangere".
Ce este sindromul general de adaptare
Acesta se caracterizeaza printr-o evolutie in trei etape: de alarma, de rezistenta si de epuizare.
1 - Prima faza, cea de alarma, numita "de soc" sau raspunsul "lupta sau fugi" se manifesta, de obicei, prin hipotensiune si tahicardie, hipotermie si o secretie crescuta de hormoni suprarenalieni (ACTH, cortizol, adrenalina).

2 - Urmatorul stadiu este cel de rezistenta, in care aparent organismul s-a adaptat la situatie, insa persista modificarile din stadiul de alarma. De fapt, organismul continua sa lupte cu agentii stresori mult timp dupa ce manifestarile fazei de alarma s-au estompat.

3 - In cazul in care organismul continua sa fie supus stresului fara nici un fel de ameliorare, se intra in al treilea stadiu, cel de epuizare. In aceasta situatie adaptarea nu mai poate fi mentinuta si incep sa se instaleze consecintele nocive ale persistentei reactiilor de aparare ale organismului: boli de inima, accidente cerebrale vasculare, boli digestive cum ar fi ulcerul gastric si duodenal, migrene si diverse infectii.

Oamenii care sunt supusi stresului continuu perioade lungi de timp devin coplesiti de tensiune, furie, frica si frustrari, ceea ce conduce la instalarea cronica a unei puternice stari anxioase. Ca urmare, secretia de adrenalina va creste, iar tensiunea arteriala si frecventa cardiaca si respiratorie vor avea valori marite. O frecventa respiratorie mare va duce la hiperoxigenarea sangelui, cu instalarea sindromului de hiperventilatie.
Acesta poate fi inceputul atacurilor de panica. Glicemia si nivelul acizilor grasi in sange cresc in stres, aceasta combinatie favorizand accelerarea procesului de ateroscleroza, cu dezvoltarea bolilor coronariene.
Functiile sistemului imun sunt mai putin eficiente, de aceea organismul nu va mai putea lupta eficient cu factorii patogeni si celulele canceroase. Pe plan mental se observa o reducere a capacitatii de memorare si a capacitatii de concentrare. Apar tulburari de somn si depresie, precum si alte tulburari de dispozitie.

[QURRAT-UL-AIN]

pe mine ma doare capul de la inghetata...

... si la mine....ingheata pot sa pap un tort intreg nu trece... , muzica ma deprima si mai tare , ciocolata ....se vede doar la cantar...,banane cat maimuta...tot nu trece....asa ca ramane rugaciunea

[Anna]

Careva reguli pentru invingerea stresului

1. Calmati-va. Ca sa va simtiti mai bine si sa slabiti in acelasi timp trebuie sa reduceti factorii de stres, sa va destindeti si sa va regasiti echilibrul interior chiar in mijlocul "haosului cotidian".
2. Destainuiti-va. Sprijinul familiei si al prietenilor este esential. Vorbiti cu partenerul de viata, dezvaluiti-i starile prin care treceti, eventual cereti-i ajutorul in gospodarie. In felul acesta va veti elibera de mare parte din tensiunile nervoase.
3. Abordati subiecte placute. Va puteti intalni cu prietenii atunci cand aveti putin timp liber, ocazie cu care sa dezbateti subiecte care va fac placere (filme sau muzica, spre exemplu). Nu discutati sub nici o forma despre greutatile de la serviciu sau neajunsuri si lipsuri materiale.
4. Regasiti-va buna dispozitie. Nu va feriti sa radeti. Prin ras, in organism se elibereaza substante ce reduc tensiunile si cresc senzatia de bime
5. Evitati viciile ce pot provoca dependenta. Alcoolul, tutunul si cofeina sunt principalii inamici. Renuntati la ele, nu fac decat sa accentueze tensiunea nervoasa, chiar daca pe moment dau senzatia de linistire. Aceasta nu este decat iluzorie, amanand problemele pentru mai tarziu. Trebuie sa faceti fata dificultatilor si sa gasiti o solutie pe termen lung.
6. Traiti in acord cu propriile dorinte. Acceptati unele compromisuri si schimbari in viata dvs. Va vor face existenta mult mai usoara.
7. Odihniti-va. Un somn bun este fundamental pentru ca organismul si psihicul sa se destinda, sa recupereze si sa se vindece. Daca grijile nu va lasa sa adormiti, faceti o baie inainte de culcare, beti un pahar cu lapte cald, eventual indulcit cu miere, ascultati muzica lenta sau faceti dragoste.
8. Incercati sa va destindeti. Testati diverse metode de relaxare. Inchideti ochii, repetati in minte un cuvant sau o fraza optimista odata cu fiecare respiratie profunda (incercati sa inspirati 4 secunde si sa expirati 6 secunde.
9. Faceti yoga si gimnastica.Tehnicile yoga sau orice alt exercitiu usor va vor ajuta sa reduceti stresul.
10. Incercati plante medicinale. Musetelul, valeriana, sunatoarea, teiul sub forma de capsule sau infuzii, ajuta la micsorarea tensiunilor nervoase, fara a avea efecte secundare ca medicamentele calmante.
11. Fixati limite acceptabile. Spuneti-va ca, in fata oricarei situatii, puteti face o alegere. Trebuie sa constientizati exact ceea ce va doriti la momentul respectiv, ce anume aveti nevoie.
12. Acceptati criticile. Chiar daca persoane din cercul dvs. de prieteni sau din familie obisnuiesc sa spuna lucrurilor pe nume, sa fie de multe ori prea directi, nu trebuie sa-i judecati. S-ar putea sa va prinda bine franchetea lor. Daca exagereaza nu le raspundeti cu aceiasi moneda.
13. Lasati-va prada imaginatiei. "Vizualizarea" ajuta la combaterea durerii, a bolilor si elimina stresul. Imaginati-va ca sunteti intr-un loc dominat de armonie, liniste si calm, unde grijile nu au ce cauta.
14. Tineti un jurnal. Asternerea gandurilor pe hartie va va da impresia ca tineti sub control situatia. De asemenea va va ajuta sa identificati problemele care va afecteaza si deci sa le evitati ori sa le abordati intr-o maniera mai cumpatata.