O femeie musulmancă despre dialogul dintre musulmani şi creştini

[Mariyah]

Lejla Demiri, o musulmancă ce studiază teologia creştină la Universitatea Gregoriană din Roma, nu înţelege unele critici pe care apusul le aduce religiei ei. "Să fim oneşti", afirmă ea, "nu înţeleg nicicum de ce eu, ca femeie musulmancă, aş fi oprimată". Există mai multe femei ce studiază la Universităţi Pontificale, dar puţine sunt musulmance, ca Demiri. Aceasta a fost de acord să vorbească pentru Zenit despre cum vede ea creştinismul şi islamismul, şi dialogul dintre credincioşii celor două religii.

Ca religie, islamismul nu este nici violent şi nici opresiv la adresa femeilor, afirmă Demiri, care a luat bacalaureatul şi licenţa în teologie musulmană la Universitatea din Marmara, Istanbul. Ea acum învaţă pentru doctorat, studiind teologia şi la Angelicum, Universitatea Sf. Toma de Aquino. Acum îşi încheie licenţa la Universitatea Gregoriană.

- Cum de aţi venit la Roma pentru a studia creştinismul?
- Am început un studiu academic ce avea legătură directă cu creştinismul. Probabil mă veţi întreba cum de m-am hotărât să studiez creştinismul? Ei bine, pot spune că răspunsul la această întrebare stă în rădăcinile mele. Vin din Macedonia, unde creştinii ortodocşi şi musulmani trăiesc în aceeaşi societate, şi am trăit mult timp în Croaţia, unde majoritatea este catolică. Ca rezultat, după ce am studiat teologia musulmană la Istanbul, am decis să mă dedic studiului teologiei creştine, şi mi-am spus că cel mai bun loc să fac aceasta este Roma. Pe lângă studiul şi cercetarea academică la Universitatea Pontificală Gregoriană, am avut ocazia să trăiesc într-o comunitate creştină, să fiu zi de zi alături de prieteni creştini ce m-au ajutat să înţeleg lucrurile şi din interior.

- Ca femeie musulmancă, care credeţi că este cea mai mare dificultate în dialogul dintre creştinism şi islamism? - În primul rând nu l-aş numi dialog între creştinism şi islamism, ci mai degrabă dialogul dintre creştini şi musulmani. Cei care fac dialogul sunt oamenii, membri ai acestor două religii, şi nu religiile în sine. Ca femeie musulmancă, cred că este nevoie în special de contribuţia feminină la dialog. Deşi nu doresc să par discriminatoare, cred că o dimensiune feminină ar fi benefică efortului la dialog, în special la dialogul de zi cu zi, cu alte cuvinte la dialogul vieţii. Una dintre cele mai importante probleme ce se întâlneşte în această zonă a dialogului sunt prejudecăţile. De aceea, aş spune că prima condiţie a dialogului este cunoaşterea reciprocă între părţi. Este evident că numeroase duşmănii şi ostilităţi sunt rezultatul lipsei de cunoaştere şi al ignoranţei. Pot să dau un exemplu cu o prejudecată şi dezinformare adesea întâlnită: din păcate, foarte adesea în mass-media femeile musulmance sunt prezentate ca oprimate şi subiect al violenţei.

- Cum aţi explica faptul că islamismul nu este violent? - Din nou, şi o spun cu tristeţe, foarte adesea mass-media pune islamismul în aceeaşi tabără cu terorismul, şi îi asociază pe musulmani cu teroriştii. Aceasta distorsionează realitatea şi, cel mai important, creează prejudecăţi. Ca musulmancă, amintesc întotdeauna că "islam" înseamnă "ascultare faţă de Dumnezeu", şi că vine de la rădăcina arabă "s-l-m" ce înseamnă "pace". Mai mult, "Salâm", pacea, este unul dintre cele 99 de nume ale lui Dumnezeu în tradiţia musulmană. Fiecare musulman îşi încheie cele cinci rugăciuni zilnice cu această invocaţie scurtă: "O, Dumnezeule, Tu eşti pacea şi de la tine vine pacea".

Mai mult, într-una dintre scrierile profetului Mohamed se spune că "Nu veţi intra în rai dacă nu credeţi; şi nu veţi deveni credincioşi adevăraţi dacă nu vă iubiţi unii pe alţii." De aceea, islamismul, care poate fi identificat ca o religie a păcii, îi avertizează pe adepţii lui că nu nimeni nu poate fi împlinit în credinţă dacă nu respectă şi nu promovează pacea. În acest sens, aş dori să mai spun că unul dintre elementele esenţiale în înţelegerea reciprocă şi în dialog este evitarea tuturor generalizărilor simpliste, deoarece nici o religie nu este monolitică: fiecare conţine în sine o serie de idei şi de interpretări. Cu alte cuvinte există întotdeauna o pluritate de înţelegeri, percepţii, în sânul fiecărei tradiţii şi culturi. De exemplu, aşa după cum există numeroase diferenţe între creştinii dintr-o parte a lumii şi cei din altă parte a lumii, la fel există diferenţe între musulmanii din diferite puncte ale globului. Iar apoi nu are nici o semnificaţie luarea unor probleme specifice unei anumite ţări şi asocierea lor cu întreg islamismul sau creştinismul. În consecinţă, în loc să facem generalizări despre oamenii de o anumită religie, şi să pictăm o imagine unitară, trebuie să luăm în seamă varietatea şi diversitatea.

- Cum vedeţi viitorul dumneavoastră după încheierea studiilor la Roma? - Îmi doresc să predau şi să contribui la promovarea dialogului inter-religios dintre musulmani şi creştini. Sper ca studiile pe care le fac atât în teologia musulmană cât şi în cea creştină, rădăcinile mele, şi experienţa mea de viaţă să mă ajute să pun în practică aceste planuri.

[maryam]

imi poti da sursa te rog?
Mersi mult maryah, te rog dc se poate cand postezi stiri, sa postezi si sursa.

[Mariyah]

sursa
http://www.catholica.ro/stiri/show.asp?id=8484&lang=r

[maryam]

Iti multumesc draga mea nu puneam la indoiala autenticitatea, vreau doar ca la randul meu atunci cand le transmit sa le pot pune si sursa.:smile06: :smile06: