Originally Posted by bashar
Asa este ai mare dreptate draga mea Nazirah, eu unul iubesc f mult tara asta Romania, si daca nu m-am nascut aici, si pt ca sunt de mult timp in Romania , deja simt ca este a doua mea patria si oamenii ei sunt compatrioti mei, indiferent de religie, si excat asa cum spuneam si mai devreme ca cei mai buni prieteni de ai mei de aici sunt romani crestini (asta daca e sa definesc prietenia in cel mai pur sens, si sa facem diferenta intre a avea un prieten adevarat, la bine si la rau, si intre a a vea cunosctiinte care se dau prieteni ), am avut si un singur prieten bun arab, insa din pacate a murit acum cateva ani intr-un accident de masina, eu am stat langa el la reanimare dupa operatie, eu am fost si singurul care citea Coran de aspura capului sau cand era in coma (cu toate ca avea aici frati si familie) , am fostin sesiune si l-am rugat pe profesul meu sa ma lase sa dau examenul in alta sesiune (si i-am zis de ce, pt ca baiatul era internat in acelal) , eu m-am luptat cu medici sa nu-i scoate aparatele si sa-l mai lase inca 2-3 zile probabil ca-si va reveni (cu toata ca era lovit la cap si eau sanse mari daca isi va reveni sa fie invalid total, inclusiv sa nu vada auda sau sa vorbeasca sau sa aiba orientare in timp sau spatiu, am cel "ales" sa-i transmit mamei lui vestea incetarii lui din viata, am fost singurul prezent la necropsie, la spalarea lui inainte de inmormantarea lui, si cel care asapat si l-a carat cu alti pana la mormant.. si am insistat sa ma duc dupa mama lui sa-o aduc la cimitir sa-l vada pt ultima data !
in schimb in afara cei catva preieteni romani pe care i-am avut cand mi-a fost greu, nici unul nu mi-a intis o mana de ajutor, Wallahi , am un prieten roman care a plans pt mine si ii pare rau cand mi-a fost greu, si imprumuta bani de la altii (tinand cont ca saracu' nu prea avea) si ma ajuta cu tot ce-i ii sta sau nu in putere.....
Plus ca sunt colegii mei de facultate care mereu ma mandresc de prietenia lor, cei care m-au luat cu ei in excursii, si ca sa nu platesc mai mult ca fiind strain, imi luau ei bilete, m-au invitat la ei acasa, de sarbatorilor lor, la nuntilor lor, la botezuri etc... si niciodata nu m-au privit sau m-au perceput ca fiiind strain sau altfel decat ei... asta numesc eu preitenie adevarata !
si zic da, iubesc Romania ! si o voi iubi mereu cat voi trai, pt ca aici mi-am petrecut o mare parte din tineretea mea si imi petrece restul vietei mele inshallah printre prietenii mei de aici ! si daca voi pleca departe in alta parte tot vreau sa mai vin prin Romania !:give_rose: