Decizii, decizii

Din cate am reusit sa observ pana acum, pe acest forum sunt prezente multe persoane - de ambele genuri - care, la un moment dat in viata lor, au luat decizia sa imbratiseze religia islamica.
Doreste, oare, cineva dintre voi sa le impartaseasca si altora imprejurarile exterioare si motivatiile interne care le-au condus la aceasta decizie capitala din viata lor?
Cum incepe Ziua aceea in care totul se schimba in jurul tau?
Cate framantari incap intr-o bucata de timp si in ce baza se ia Decizia care le pune capat?
Stiu ca exista un inefabil, o atingere divina care sunt deasupra oricarei exprimari in cuvinte; totusi, daca ceva din toate acestea poate fi descris, impartasit cu altii si... nu a mai fost dezbatut in alta parte pe acest forum :)... va rog, cei dintre voi care doresc s-o faca, povestiti...

Pt. ca nimeni nu a raspuns,uite am sa incerc sa raspund eu dar nu acum,mi-e imposibil cu doi copiii care se bat peste mine:scenic:
cred ca vor si aplauze ceva ca nu se potolesc nicicum:kuzya_01:

Quote:

---

Originally Posted by hannen

Pt. ca nimeni nu a raspuns,uite am sa incerc sa raspund eu dar nu acum,mi-e imposibil cu doi copiii care se bat peste mine:scenic:
cred ca vor si aplauze ceva ca nu se potolesc nicicum:kuzya_01:

---

Hannenica,ce mai face bebe mic din burtica?mai e putin pana vine,dar cat?moamaaaa...de-abia astept sa ne spui si noua ce si cum :give_rose: :give_rose: :give_rose:

Quote:

---

Originally Posted by hannen

Pt. ca nimeni nu a raspuns,uite am sa incerc sa raspund eu dar nu acum,mi-e imposibil cu doi copiii care se bat peste mine:scenic:
cred ca vor si aplauze ceva ca nu se potolesc nicicum:kuzya_01:

---

Gand la gand cu bucurie, hannen. Astept sa spargi gheata.

WANNABE:Doreste, oare, cineva dintre voi sa le impartaseasca si altora imprejurarile exterioare si motivatiile interne care le-au condus la aceasta decizie capitala din viata lor?
Cum incepe Ziua aceea in care totul se schimba in jurul tau?
Cate framantari incap intr-o bucata de timp si in ce baza se ia Decizia care le pune capat?

Doreste, oare, cineva dintre voi sa le impartaseasca si altora imprejurarile exterioare si motivatiile interne care le-au condus la aceasta decizie capitala din viata lor

Ca sa iti raspund cat mai la subiect posibil,si sa nu ma lungesc in monolog,imprejurari exterioare nu au existat,motiviatii interne,au fost ,mai bine zis,pe mine ma batea de mult gandul,si ma tot intrebam:
CUM ISSUS(alihi salem) SA FIE FIUL LUI DUMNEZEU??
DE CE NU ADAM(alihi saleam) DACA TOT EL IA SUFLAT,SUFLET???
LA TOT CE NE INCONJARA PENTRU CE II TREBUIE LUI DUMNEZEU SA-SI FACA UN FIU??SI DE CE NUMAI UNU???
Si asa am inceput sa citesc,si am ajuns sa citesc,si sa citesc.........pana am gasit adevarul!
Restul a fost doar o chestie de timp,si nu foarte mare;

Cum incepe Ziua aceea in care totul se schimba in jurul tau?

Da,TOTUL se schimba; iese-am inainte fara hijeb,si machiata,si acum trebuia sa fac atentie,(machiajul este in casa ,pentru sotul meu,pentru familia mea,pentru prietenele mele si nu in ultimul rand pentru mine)ma intrebam:oare am facut udwul cum
trebuie,oare ma rog cum trebuie,OARE ALLAH (sabhanahu wa taala) E MULTUMIT DE MINE?


Cate framantari incap intr-o bucata de timp si in ce baza se ia Decizia care le pune capat?

Framantari,de ce framantari???
Nu, nu am avut nici o framnatre,am stiut ca asta este calea spre adevar!!Cand am citit,mi-a parut f. rau ca nu AM CITIT MULT MAI DEVREME,dar asa a am avut scris in cartea vietii mele!!

SI ITI SPUN SUNT MANDRA DE CEEA CE SUNT!!!!

Quote:

---

Originally Posted by gabriela guettat

WANNABE:Doreste, oare, cineva dintre voi sa le impartaseasca si altora imprejurarile exterioare si motivatiile interne care le-au condus la aceasta decizie capitala din viata lor?
Cum incepe Ziua aceea in care totul se schimba in jurul tau?
Cate framantari incap intr-o bucata de timp si in ce baza se ia Decizia care le pune capat?

Doreste, oare, cineva dintre voi sa le impartaseasca si altora imprejurarile exterioare si motivatiile interne care le-au condus la aceasta decizie capitala din viata lor

Ca sa iti raspund cat mai la subiect posibil,si sa nu ma lungesc in monolog,imprejurari exterioare nu au existat,motiviatii interne,au fost ,mai bine zis,pe mine ma batea de mult gandul,si ma tot intrebam:
CUM ISSUS(alihi salem) SA FIE FIUL LUI DUMNEZEU??
DE CE NU ADAM(alihi saleam) DACA TOT EL IA SUFLAT,SUFLET???
LA TOT CE NE INCONJARA PENTRU CE II TREBUIE LUI DUMNEZEU SA-SI FACA UN FIU??SI DE CE NUMAI UNU???
Si asa am inceput sa citesc,si am ajuns sa citesc,si sa citesc.........pana am gasit adevarul!
Restul a fost doar o chestie de timp,si nu foarte mare;

Cum incepe Ziua aceea in care totul se schimba in jurul tau?

Da,TOTUL se schimba; iese-am inainte fara hijeb,si machiata,si acum trebuia sa fac atentie,(machiajul este in casa ,pentru sotul meu,pentru familia mea,pentru prietenele mele si nu in ultimul rand pentru mine)ma intrebam:oare am facut udwul cum
trebuie,oare ma rog cum trebuie,OARE ALLAH (sabhanahu wa taala) E MULTUMIT DE MINE?


Cate framantari incap intr-o bucata de timp si in ce baza se ia Decizia care le pune capat?

Framantari,de ce framantari???
Nu, nu am avut nici o framnatre,am stiut ca asta este calea spre adevar!!Cand am citit,mi-a parut f. rau ca nu AM CITIT MULT MAI DEVREME,dar asa a am avut scris in cartea vietii mele!!

SI ITI SPUN SUNT MANDRA DE CEEA CE SUNT!!!!

---

Prin "framantari" ma refeream la procesul pe care tu l-ai descris deja mai sus: la dilema cu Iisus, la incercarea de a ti-o lamuri, la ceea ce ai citit ulterior si la tot parcursul care a dus, astfel, la concluzia ca islamul este religia adevarata pe care doresti sa ti-o insusesti. Multumesc pentru raspuns, gabriela.

Nu ai pentru ce,sa stii ca mi-a facut placere sa iti raspund:give_rose: ,iar daca iti mai pot raspunde si alta data cu aceiasi mare placere :give_rose: o sa o fac.

Quote:

---

Originally Posted by hannen

Pt. ca nimeni nu a raspuns,uite am sa incerc sa raspund eu dar nu acum,mi-e imposibil cu doi copiii care se bat peste mine:scenic:
cred ca vor si aplauze ceva ca nu se potolesc nicicum:kuzya_01:

---

hannen, cand iti faci timp si copiii nu se mai bat peste tine :)... te rog, astept (si) raspunsul tau. Poate vor prinde si alti postatori curaj, sau le va veni cheful sa vorbeasca despre motivele si imprejurarile care i-a determinat sa imbratiseze islamul.

Cred ca fiecare dintre voi are o poveste interesanta, miscatoare si probabil ca in cele mai multe cazuri doar modestia va impiedica sa o faceti cunoscuta si altora, chiar si in linii generale. Astfel de relatari se pot dovedi, insa, foarte folositoare celor care, sa spunem asa, stau in expectativa.

As spun ca nu este o zi ci este un sir de zile,de luni sau ca in cazul meu...de ani.Alhamdulillah ca ALLAH Ta`aala a decis sa fie asa si nu sa raman asa cum m-au crescut parintii indiferent cat de greu a fost pentru ei sa suporte aceasta decizie a mea.
Ti-as spune ca nimic nu e intamplator si ca daca cineva crede ca a te intoarce la Islam este asa ca si cum intr-o zi ai trece de la hippie la nu stiu ce alt curent doar dintr-un "eu" razvratit si intr-o vesnica dorinta de regasire se inseala amarnic.
Pentru ca noi ca fiinte create cu scopul de a-L slavi pe Creatorul nostru nu putem desi avem o totala libertate de miscare decat daca ALLAH Ta`aala doreste pentru noi acest lucru...vezi tu poate ca unora le place Islamul asa cum unora le place...jazzul ,dar desi poti deveni practicant de jazz nu poti deveni un musulman practicant decat daca ai aceasta sansa.
Sigur ca pentru un non musulman acesta descriere a fenomenului asa cum am facut-o eu acum poate parea a contine un aer puternic de superioritate si suna asa...utopic,ca si cum te-ar fi luat valul si gata faci pe alesul si sfantul.
Din pacate nu cred ca cineva iti poate spune ca uite eu intr-o zi m-am hotarat ,gata de maine sunt musulman,pentru ca nu exista in aceasta intoarcere la Islam un lucru care sa se faca de pe o zi pe alta.
A te intoarce la Islam este poate tot la fel de greu ca a fi bebelus...dar ei nu simt greutatea pentru ca e ceva firesc;nici noi nu simtim greutate ci doar frumusetea si traim precum traiesc aceste suflete pure exaltati de fiecare lucru nou pe care il descoperim...poate diferenta este ca avem undeva in urma noastar un bagaj de intamplari,de ani traiti intr-un fel si uneori traiesti cu tristetea ca ceilalti nu inteleg ca in timp ce tu ai reusit sa inaintezi si sa descoperi ei au ramas undeva in urma si inca mai bajbaie desi se cred atat de ...evoluati!
Si poate fericirea imensa ,implinirea,lumina pe care ti-o dau credinta si mai ales apartenenta la Islam este umbrita doar de rautatile si greutatile pe care le intampini doar pentru ca esti..."altfel".
Probabil tot la fel precum un bebelus incantat la culme ca a reusit in sfarsit sa prinda degetul mamei ...susina cand aceasta il desface cu tandrete doar ca sa-i puna un biberon .
N-as stii sa-ti spun cu exactitate despre imprejurari exterioare si trairi interioare (desi acestea sigur ca exista in fiecare) pentru ca ar fi ca si cum m-as apuca sa vorbesc din perspectiva unuia care face psihanaliza fenomenului ...ori lucrurile pe care le traiesti si le simti la cele mai inalte cote nu cred ca le poti da contur prin cuvinte.
Cate framantari incap intr-obucata de timp...probabil ca mai putine decat incap in aceeasi bucata de timp a unuia care se chinuie sa inteleaga ce i-a apucat pe astia sa se converteasca.:36_1_21:
Exista o poveste mai mult sau mai putin induiosatoare si plina de scene care mai de care mai diverse in fiecare astfel de intoarcere.
In ceea ce ma priveste n-as putea descrie altfel decat spunandu-ti un verset din Quran:
"Daca ALLAH doreste Binele unui om,atunci ii deschide pieptul pentru Islam..."



Salam aleikum wa rahmatula wa barakatu!!!!!!!!:give_rose:

Eu ISLAMUL l-am cunoscut datorita sotului meu si bineanteles ca ALAH asa a vrut sa-mi arate acest drum.
Vreau sa spun ca am crescut intr-o familie catolica, intr-un sat,mergeam in fiecare duminica la biserica,eram credincioasa in felul in care cunosteam religia.
Cea ce mi-a placut la sot a fost:dupa ce ne-am vazut de cateva ori, mi-a spus ca si-ar dori sa ne mutam impreuna,vrea sa ne casatorim deoarece e musulman,e pacat sa se atinga de mine fara sa ne casatorim, dar nu inainte de a cere acordul parintilor mei.
Ne-am casatorit.Vedeam in fiecare zi ca se trezeste la rugaciune,se pregateste in primul rand pentru rugaciune,mi-a povestit ca in ISLAM nu se bea,femeile sunt separati de barbati la nunti si multe altele care m-au mirat.
Eu care credeam ca religia mea este cea mai buna,nu-mi venea sa cred ca exista una mai buna ca a mea.
Sotul nu-mi spunea nimic despre ISLAM decat atunci cand i-l intrebam ceva ce vroiam sa stiu.Din pacate,nu eram in tara,nu aveam Quran nu stiam prea multe decat de la sot.
Am inceput sa intreb pe cunostinte ce impresie au de ISLAM.Foarte multi comfundau religia cu traditia araba si ma speriau i-mi spuneau ca daca ar fi asa buna acea religie nu ar fi ei asa rai.
I-mi era teama,oare daca se v-a supara DUMNEZEU pe mine ca schimb religia,daca nu vine popa la mama sa-i sfinteasca casa si multe, multe.-
A trecut un an,doi trei,simteam ca-mi lipseste ceva din viata si am incercat sa fac rost de un QURAN sa-l pot citi.
L-am citit de doua trei ori si am inceput sa fac comparati intre biblie si Quran.
Da intradevar si la catolici prima porunca a lui DUMNEZEU zice asa:
1EU SUNT DOMNUL DUMNEZEUL TAU,SA NU AI ALTI DUMNEZEI IN AFARA DE MINE,SA NU-TI FACI CHIP CIOPLIT SI SA TE-NCHINI LUI.
Da,exista sf.treime,e plina biserica cu icoane si chiar eu ma inchinam in biserica la multe dintre ele.
Tin minte ca mi-a trebuit un an sa decit exact ca voi fi capabila sau nu sa ma convertesc la ISLAM.
Am spus ca daca totusi o fac,sa fac precum scrie in Quran pe cat posibil.Inainte de luna RAMADAN cu doua zile an decis sa fiu musulmanca ALHAMDULLILAH RABIL AL ALEMIN.
I-mi amintesc ca acea luna a fost cea mai frumoasa luna din viata mea.
Recunosc a fost greu la inceput ma rugam in limba araba si nu stiam ce zic.Am cunoscut araboaice ma staduiam sa invat limba,treptat,treptat invatam mai mult si ISLAMUL si limba.
Acum a-si putea sa stig in gura mare,sa bat din usa in usa sa spun la toti:OAMENI BUNI AICI E ADEVARUL,CE FRUMOS SI CURAT E ISLAMUL!!!!!!!!

Sunt cele mai frumoase declaratii si povesti de dragoste pe care le-am auzit pana acum. Cu toata sinceritatea, puritatea si nesfarsirea sentimentului de iubire fata de Allah si de Islam - de altfel singura iubire care dureaza la nesfarsit in ambele sensuri, de la om la Dumnezeu si de la Dumnezeu la om.
Va multumesc tuturor celor care ati decis sa va deschideti inima si sa marturisiti. Cuvintele voastre nu sunt in van. :give_rose:

Draga Wannabe,imi cer scuze pt. intirziere dar efectiv am si uitat de subiect.
Zilnic se iveste cite ceva si trebuie sa-i faci fata:)
Acum dupa ce am citit-o pe surioara mea Maryam,parca imi vine sa ma razgindesc.Nu as reusi o descriere mai frumoasa :give_rose:

Eu am fost ortodoxa.Credincioasa si practicanta tinind cont de faptul ca m-au crescut bunicii ,asta pina la 6 ani.
Am avut si bunici "pocaiti".Cei din partea tatalui.Nu exista duminica fara "intilniri si cantari " ,ei intre ei,fratii.Asa ca m-am apucat de citit Biblia pe la 12 ani.
Mult cred ca n-am inteles atunci,insa nici dupa ce am crescut nu am putut intelege unele lucruri si-am preferat sa iau totul asa cum imi era dat.
Un singur lucru stiu ca n-am putut sa-l "asez" cum trebuie si de aceea nu l-am considerat niciodata pe Iisus ,Dumnezeu.Sau poate asa am fost invatata caci,acum intreband-o pe mama si ea are aceasi conceptie.Iisus este fiul si nimic mai mult!
Dupa ce m-am casatorit n-am avut nici un interes pt. islam.Era religia sotului meu dar eu o aveam pe a mea.Nu discutam niciodata decit daca eu intrebam ceva sau daca sotul meu intreba din curiozitate ceva despre crestinism.(chestii auzite de el ,cam cum sunt alea care le auzim noi acum islam=terorism)
Citeodata zimbea cind ma vedea facindu-mi cruce inainte de masa sau de culcare.
Si asa au trecut vreo 2 ani.Dupa doua vizite in Egipt am inceput sa fiu curioasa.Am vrut sa stiu ce inseamna Islamul!Am vrut sa stiu pt. ca m-au facut curioasa .In primul rind Azanul si urmarind de la balcon dimineata inainte de revarsatul zorilor multe mogildete albe care se grabeau spre moschee.
Atunci a aparut primul "de ce?" .De ce se trezeau oamenii acestia cu noaptea in cap,atunci cind somnul era mai dulce ,sa mearga la rugaciune!Si de ce barbati?!!Mare iumire stiind fiind faptul ca in ro. numarul barbatilor care merg la biserica e cam mic si din aia majoritatea batrani!
Si asa am inceput sa intreb.Primele informatii le-am primit de la cumnata mea.Tot eu am rugat-o sa ma invete cum se face ablutiunea,ce sunt toate acele miscari pe care le urmaream cind isi faceau rugaciunea,ce inseamna,ce zic inainte ,intre si dupa.
Vroiam sa stiu tot!Din pacate timpul nu mi-a fost aliat si am plecat doar cu citeva foi pe care notasem tot ce am putut.
Intoarsa acasa am hotarit sa caut singura ,sa citesc cit mai mult!
Si-am citit!Si am simtit ca asta este ceea ce cautam!
Nici eu nu imi explic cum este posibil ca unora le vine atit de usor sa inteleaga ceva iar altii nu inteleg si nu vad niciodata.
A fost o lectura de citeva ore la sfirsitul careia deja ,cu ochii in lacrimi am decis ca eu sunt musulmana.
Am decis ca voi incepe sa-mi fac rugaciunea imediat si ca nu voi mai iesi afara fara hijab.
Norocul meu ca aveam o abaya cumparata de sot ,atirnata pe undeva si care avea si hijab.
Am inceput sa-mi fac rugaciunea singura asa cum puteam eu si am inceput sa port hijab fara stirea sotului meu.
A aflat dupa o sapt. si noroc ca sta bine cu inima.
Cind am tinut in mana prima data prima carte despre viata Nobilului Profet salla aleyhi wa sallam si Qoranul (Traducerea Sensurilor) am plins in hohote!
Eram atit de fericita pt. ca in sfirsit puteam sti mai multe nu doar fragmente si citate de ici de colo caci inainte de Qoran am avut ocazia sa citesc alte carti despre Islam.(multumita aceleasi minunate persoane care mi-a trimis absolut tot ce am in biblioteca despre Islam.):give_rose: :give_rose:
A fost un drum usor,foarte usor.Am simtit,am stiut ca asta este adevarul.Totul avea sens(pt. mine:) ) ,totul era plin de logica ,totul era si este atit de clar incit chiar si acum cind stiu de ce unii oameni nu inteleg ,nu pot sa nu ma intreb totusi "DE CE???"

De-a lungul timpului m-am angajat in n discutii si dispute .Toate fara nici un rezultat.Chiar si atunci cind nu stiam mare lucru despre Islam n-am renuntat sa-mi apar religia si nu am dat inapoi nici cind acuzele pe care le-am auzit au fost din cele mai dureroase si mai mizere.
Am pierdut nopti intregi citind,copiind ,dind citate ,explicind si plingind atunci cind vedeam ca totul este in zadar.

Acum timpul si-a pus amprenta :) au aparut copiii ,nu mai este timp de pierdut si nici prea multa rabdare (desi asta nu ar trebui sa dispara).
Citesc cu multa placere pe surorile si fratii mei cind scriu despre Islam si prefer sa-i citesc si sa-i aprob in tacere.Ii admir pt. rabdarea de care dau dovada sa explice iar si iar aceleasi lucruri.Stiu ca mai am foarte,foarte mult de invatat si simt ca nu voi putea niciodata sa fiu elevul care "zbiara" inaintea profesorului .
Aici sunt fete care au studiat si care inca studiaza foarte mult .Prefer sa le citesc si sa le admir in tacere!
:give_rose: :give_rose:

Imi pare nespus de bine ca nu te-ai razgandit, draga mea hannen :give_rose:.

Cred ca tot ce ati ales sa dezvaluiti despre voi si descoperirea Islamului sunt marturii miscatoare care patrund in inima mai mult decat o suta de argumentatii. Mintea are logica ei, dar adevarul Islamului se simte in primul rand cu inima, nu-i asa?

Quote:

---

Originally Posted by wannabe

Mintea are logica ei, dar adevarul Islamului se simte in primul rand cu inima, nu-i asa?

---

Perfect adevarat!:give_rose: :give_rose: